Raport final – „Rostului școlii obligatorii în România”

Sinteza rezultatelor modelării celor trei scenarii propuse pentru momentul alegerii rutelor de formare ale elevilor din România

O dezbatere organizată de Coaliția pentru Educație

În a doua parte a lunii ianuarie, au avut loc la nivel național discuții efervescente pe diferite teme din domeniul educației, în contextul punerii în dezbatere a propunerilor de Planuri Cadru pentru liceu, filiera teoretică.

Miercuri, 24 ianuarie, Coaliția pentru Educație a organizat dezbaterea „Rostul școlii obligatorii în România”. La eveniment au participat peste 60 de reprezentanți ai instituțiilor publice, ai ONG-urilor active în sectorul educațional, inclusiv cele ale elevilor și părinților, precum și experți interesați de domeniul educației.

Realizată în colaborare cu UNICEF România, dezbaterea „Rostul școlii obligatorii în România” este un eveniment înscris în calendarul de activități organizate sub egida Proiectului „Româniaeducată”.
În debutul întâlnirii, au vorbit Daniela Vișoianu, Președinta Coaliției pentru Educație; Ligia Deca, Consilier de Stat - Departamentul Educație și Cercetare și Luminița Costache, coordonator educație, UNICEF România.

„Începutul lui 2018 – a precizat Daniela Vișoianu – stă sub semnul modificării planurilor cadru de liceu dar, în acest context, considerăm că înainte de a decide câte ore merg la școală adolescenții și ce discipline au prioritate, este nevoie să punem întrebările care contează: Ce sens are actualul sistem de evaluare de la finalul clasei a VIII-a? Răspunde nevoilor actuala formă de repartizare la colegii și licee? Există diferențe de scop/obiective între primii doi ani de liceu, cuprinși în învățământul obligatoriu, și ultimii doi ani? Care este vârsta potrivită pentru elevi, ca să aleagă între filiera profesională/vocațională și cea teoretică? Poate fi potrivit ca fiecare absolvent de clasa a XII-a să aibă o calificare certă? Ce formă de organizare și ce tip de suport sunt necesare pentru a evita abandonul (mai ales cel motivat economic) de la trecerea către clasa a IX-a și, ulterior, pe parcursul liceului?”

„În condițiile în care România și-a propus ca până la sfârșitul lui 2020 să aibă tot parcursul educațional de până la sfârșitul clasei a XII-a inclus în învățământul obligatoriu, e necesară analiza scopului acestui demers, a consecințelor unei asemenea decizii, a calității actului educațional – în contextul creat” a adăugat Ligia Deca.

În continuarea acestei idei, Luminița Costache a subliniat faptul că „fiecare an în plus de școală reduce riscul de șomaj, riscul de a suferi de o problemă de sănătate și crește șansele de a găsi un loc pe piața muncii. Din punct de vedere economic – a adăugat Luminița Costache – România ar trebui să vadă alocarea financiară în educație ca o investiție în viitorul ei.

Câteva dintre subiectele abordate în prima parte a întâlnirii din 24 ianuarie au vizat durata optimă a învățământului obligatoriu; rolul evaluărilor în actualul parcurs școlar al elevilor; modalitățile de prevenire a abandonului școlar, integrarea pe piața muncii a absolvenților de învățământ obligatoriu și accesul lor în învățământul academic. Acestea au constituit un bun punct de pornire al dezbaterilor și al analizelor de pe parcursul întregii zile.
După sesiunea de deschidere, a avut loc o dezbatere demonstrativă susținută de patru liceeni, antrenați la Asociația Română de Dezbatere, Oratorie și Retorică (ARDOR, www.ardor.org.ro): Raluca Chifor, Darius Iordăchioaie, Mara Ghencea, Andreea Costea. Tema dezbaterii a fost: „România ar trebui să renunțe la învățământul obligatoriu de masă”, iar argumentele „guvernului” au fost:

  1. În mare, școala românească nu îndeplinește nici măcar unul dintre cele 4 obiective obișnuite ale unui sistem de educație (să educe viitori lucrători productivi, cetățeni activi, respectiv adulți care știu se se auto-gestioneze și să trăiască în comunitate).
  2. Ce se învață în școală nu are nicio legătură cu viața.
  3. Profesorii nu beneficiază de suport pentru dezvoltare personală și profesională, deși acest lucru este necesar.
  4. Școala nu acceptă diversitatea.
  5. Elevii ar trebui să aibă libertatea de a alege forma de școlarizare, în funcție de propriile nevoi de învățare.

Dacă vreți să vedeți cum sunt percepute problemele din educație, în cuvinte proaspete și concepte ușor de înțeles, vă invităm să vedeți înregistrarea dezbaterii celor de la Lazăr Debate Club și Sava Debate Club (VIDEO - o înregistrare a dezbaterii este disponibilă pe pagina de Facebook a Coaliției).


În următoarea parte a evenimentului, participanții s-au împărțit aleatoriu în trei grupuri, pentru a analiza și a dezvolta trei scenarii privind traseele școlare ale copiilor:

  • scenariul 1: elevii aleg rutele de formare la sfârșitul clasei a VIII-a;
  • scenariul 2: accesul în secundarul superior (liceu) se face la sfârșitul clasei a IX-a;
  • scenariul 3: elevii aleg o opțiune de calificare la sfârșitul clasei a X-a.

Reamintim în context că Legea 1/2011 a fost promovată cu un model de alegere a rutelor de tip scenariul 2 și prevede ca în 2020 învățământul obligatoriu să includă și ultimii doi ani de liceu (secundar superior).

Discuția a ridicat mai multe întrebări privind traiectoria educațională a tinerilor și a generat o serie de soluții posibile, care au fost valorificate și dezvoltate în cadrul sesiunilor următoare.
Facilitatorii au propus o serie de întrebări pentru modelarea celor trei scenarii:

  • Câți ani ar trebui să fie învățământul obligatoriu în România? Când să înceapă și când să se termine?
  • Ce ne dorim noi să cuprindem în anii de educație obligatorie?
  • Dacă rămânem cu modelul actual, ce facem cu absolvenții la finalul clasei a X-a? Ce ar trebui să se întâmple până atunci, ca ei să aibă o șansă, atât privind integrarea pe piața muncii cât și privind continuarea educației.
  • Care sunt finalitățile educației preuniversitare?
  • Ce se întâmplă cu cei care parcug învățământul dual, dacă vor să acceseze studii superioare?
  • Ce fel de evaluări facem, de ce facem evaluările și cum le folosim? Care este legătura dintre actualul proces de evaluare și nevoia de asigura dobândirea rezonabilă a setului de competențe prevăzute în profilul absolventului propus de Institutul de Științe ale Educației

În urma sesiunilor de lucru, participanții s-au reunit pentru aprezenta concluziile iar la finalul evenimentului, toți participanții au indicat scenariul pe care îl preferă.

DESCARCA raport final - „Rostului școlii obligatorii în România"

No Comments Yet.

Leave a comment