Manifest

Viziunea Coaliției:

Școala în care fiecare vrea și poate să își împlinească potențialul.

Misiune:

Coagulăm energii și resurse pentru a împlini o viziune curajoasă despre învățare în România.

Federația “Coaliția pentru Educație” își îndeplinește misiunea prin următoarele modalități:

Asigură un spațiu de dialog care coagulează energii și resurse.
Focalizează discuții și soluții privind cinci teme centrale din educație: a) participare și echitate, b) calitatea resurselor umane, c) descentralizare, d) curriculum și evaluare și e) finanțare și bună guvernanță.
Formulează propuneri de politici publice în domeniul educației.
Promovează temele/proiectele organizațiilor membre, pentru a mări impactul acestora.
Furnizează expertiză, validează și împărtășește bune practici.
Contribuie la dezvoltarea și implementarea unei strategii naționale coerente pentru îmbunătățirea sistemului educațional din Romania.
Semnalează derapajele sistemului educațional românesc față de cele mai bune practici internaționale.

Dominantele care orientează acțiunile Coaliției pentru Educație sunt:

Participare si echitate: Un sistem care garantează accesul tuturor, compensează inegalitățile și dezvoltă comunitatea
Calitatea resurselor umane: Profesorii sunt competenți, motivați, autonomi, respectați și încurajați să învețe
Descentralizare: Un grad ridicat de autonomie și asumare a deciziei și a responsabilităților pentru învățare, inclusiv la nivelul elevului
Curriculum și evaluare: Curriculumul este flexibil, relevant pentru viața reală și interesele elevului, centrat pe competențe și valori; evaluarea ajută elevul să-și înțeleagă progresul și este valorificată pentru îmbunătățirea performanței sistemului educațional (profesor, școală, politici publice)
Finanțare și Bună Guvernanță: 6% din PIB cheltuieli publice alocate strategic, eficient și transparent, care să acopere toate costurile reale ale învățământului.

Participare și echitate

Un sistem care garantează accesul tuturor, compensează inegalitățile și dezvoltă comunitatea.

Poziționări (obiective și/sau inițiative):

Definirea unui set de valori și asumarea lui publică de către factorii de decizie din sistem, set de valori care să reflecte priorități pe termen mediu, exprimate în comportamente de susținere a parcursului școlar și echitate.
Minimizarea ratei de abandon și de analfabetism funcțional (către o cotă care tinde spre zero) în următorii zece ani.
Acordarea unor stimulente semnificative (materiale, recunoaștere și dezvoltare profesională) pentru profesorii care aleg să predea în zone defavorizate.
Creșterea accesului la îngrijire și educație timpurie a copiilor inclusiv prin condiționarea acordării de subvenții/ajutoare de rata de prezență (soluții locale).
Programele/instituțiile dedicate educației timpurii, care sunt benefice mai ales copiilor din medii defavorizate, trebuie să fie acreditate, să îndeplinească un standard de calitate, și să fie subvenționate/accesibile din punct de vedere financiar familiilor care provin din aceste medii.
Reconsiderarea spațiului tradițional al școlii ca centru de activități educaționale care poate/trebuie să fie utilizat pentru programe de educație timpurie, programe de educație care adresează disparități/inegalități, educație continuă/ de-a lungul vieții.
Îmbunătățirea participării părinților în educație prin includerea lor în aspecte de planificare strategică, financiară, a asumării viziunii și misiunii școlii.
Integrarea unui procent cât mai mare de copii cu cerințe educaționale speciale în învățământul de masă, asigurând surplusul de resurse necesar (materiale și umane).
Monitorizarea independentă a programelor dedicate reducerii fenomenului de părăsire timpurie a școlii.
Dezvoltarea de programe naționale centrate pe nevoi specifice (e.g. “bani de liceu”) si inițierea de programe de remediere și sprijin.
Oportunități egale pentru elevi, indiferent de localitatea de domiciliu/școală, înseamnă oportunități compensatorii, adică tratarea diferențiată a școlilor și elevilor.
O educație de bază de calitate trebuie să includă aspecte de dezvoltare personală, creștere economică, sănătate, nutriție, ecologie, democrație și guvernare, egalitate de gen, etnie, drepturile omului și securitate.

2. Calitatea resurselor umane

Profesorii sunt competenți, motivați, autonomi, respectați, și încurajați să învețe.

Poziționări (obiective și/sau inițiative):

Resursele umane pot determina, într-o măsură mult mai mare decât cheltuielile materiale, creșterea calității educației.
Cariera de profesor să intre în top 3 mențiuni de carieră pentru cei mai buni 20% absolvenți ai fiecărei facultăți din România.
Proces de angajare și retenție a cadrelor didactice în sistem bazat pe evaluarea competențelor și a rezultatelor profesionale (nu pe notele la un examen centralizat).
Acordarea salariului mediu pe economie la intrarea în sistem și corelarea ulterioară a majorărilor salariale cu progresul elevilor în învățare.
Opțiuni de formare continuă care să dezvolte competențe reale: cel puțin 50% din programele de formare să includă activități practice adecvate.
Implementarea unor programe de dezvoltare profesională relevante pentru managerii instituțiilor de învățământ.
Accesul ca profesor în sistem să aibă drept condiție obligatorie absolvirea unui program de masterat didactic sau modalități alternative finalizate printr-o evaluare de competențe specifice echivalentă masteratului didactic.
Programe competitive de masterat didactic, dezvoltate în parteneriate ale universităților cu alte universități, școli și alte entități, inclusiv private.
Programe de sprijin și dezvoltare personală și profesională plătite (g. mentorat) pentru profesori în primii doi ani de activitate la clasă.
Politici de dezvoltare profesională asumate (si) la nivelul fiecărei școli.
Dezvoltarea și utilizarea unui sistem de evaluare a performanței educaționale în fiecare școală.
Evaluare anuală a performanței fiecărui profesor (inclusiv pe valori și atașamentul față de profesie) la nivelul fiecărei școli.
Încredere în managementul școlii (responsabilitatea procesului de recrutare / retenție să fie a consiliilor de administrație)

3. Descentralizare

Un grad ridicat de autonomie și asumare a deciziei și a responsabilităților pentru învățare, inclusiv la nivelul elevului.

Poziționări (obiective și/sau inițiative):

Construirea unui climat centrat pe valori, învățare și colaborare între profesori /elevi /părinți (cu focus pe o relație profesor-elev de tip parteneriat).

Raportarea la “centru” ca la un centru de resurse/servicii pentru cercetare, expertiză și probleme specifice.
Mai multe decizii să fie luate la nivel de școală (angajarea, dezvoltarea, formarea continua si concedierea cadrelor didactice, adaptarea/customizarea curiculumului, alegerea materialelor didactice/manuale, organizare școlară, dezvoltarea instrumentelor de evaluare).
Participarea la procesul de planificare strategică a administrației locale (setarea bugetului si necesarului de personal al școlii, deschiderea/închiderea/dezvoltarea școlilor).
Menținerea la nivel central a decizie pentru: curriculumul național, cadrul de referință al curriculumului, evaluarile naționale, mecanismul de avizare a manualelor.
Stabilirea și capacitarea unui consiliu al școlii compus din părinti, cadre didactice, elevi/absolvenți și membri ai comunității care este în măsură să evalueze performanța școlii și a directorului.
Finanțarea per elev să aibă în vedere compensarea costurilor pentru categoriile dezavantajate și politicile de incluziune socială.
Informațiile privind rezultatele învățării și activitatea instituției, în general, să devină publice la nivel de ”comunitate de învățare” nu doar ca sumă de rezultate individuale.
Stimularea responsabilității comunității față de școală.
Creșterea autonomiei profesorului/școlii în deciziile luate pentru îmbunătățirea performanței educaționale a școlii (Obiectiv zece ani: pentru mai mult de 51% din activitate);
Creșterea procentului de autonomie în parcursul de învățare a unui elev și flexibilizarea traseelor școlare progresiv, pe măsură ce elevul avansează în școlaritate.

4. Curriculum și evaluare

Curriculumul este flexibil, relevant pentru viața reală și interesele elevului, centrat pe competențe și valori; evaluarea ajută elevul să-și inteleagă progresul și este valorificată pentru imbunătățirea performanței sistemului(profesor, școală, politici publice).

Poziționări (obiective și/sau inițiative):

Un curriculum national derivat dintr-un set de principii asumate, construit coerent, corelat orizontal și vertical, proiectat pe termen lung și implementat cu consecvență și rațiune.

Planuri-cadru de învățământ și programe școlare care permit flexibilitate și opțiuni individualizate. (Opționalitatea poate crește în planurile de învățămant de la 10% în clasa pregătitoare la 60% în clasa a XII-a.)
Racordarea experiențelor de învățare la dezvoltarea unui profil educational al elevului centrat pe responsabilitate, cooperare, pro-activitate, reflexivitate, respect.
Diversificarea posibilităților de alegere a traseelor de învățare la fiecare nivel de vârstă în funcție de competențe și aspirații.
Realizarea unui sistem de mentorat – îndrumare privind managementul vieţii personale şi al evoluţiei în carieră, focalizat pe fiecare elev în parte și pe grupuri de elevi;
Transformarea rolului sistemului national de educație dintr-unul prescriptiv, directiv intr-unul cu rol de elaborare, monitorizare și implementare de politici publice și standarde naționale;
Formarea de profesioniști în dezvoltare de curriculum și profesionalizarea acestei ocupații;
Utilizarea pe scară largă a învățării centrate pe proiect și pe probleme, pentru a stimula creativitatea și decizia asumată la nivelul elevilor;
Politici coerente de dezvoltare a CDS la nivelul școlii și al comunității. Curriculumul național unic nu poate răspunde cerințelor principiului de egalizare a oportunităților decât prin extinderea curriculumului la decizia școlii. Prin menținerea procentului real mic al curriculumului la decizia școlii cresc inegalitățile școlare și se reduc posibilitățile de valorificare a talentelor, oriunde s-ar afla ele.

5. Finanțare și Bună Guvernanță

6% din PIB cheltuieli publice alocate strategic, eficient și transparent, care să acopere toate costurile reale ale învățământului.Poziționări (obiective și/sau inițiative):

Cheltuielile din educație trebuie comunicate și acceptate ca investiții ale statului.
Finanțarea urmează elevul (așa cum este acum în Legea Educației Naționale), principiu care este însă însoțit de coeficienți și programe naționale compensatorii.
Stabilirea și comunicarea transparentă a costului standard per elev și a coeficienților de ajustare.
Alocarea strategică a resurselor financiare pe baza unor indicatori proiectați să susțină obiective multianuale (naționale, regionale și locale).
Atragerea de resurse financiare din alocări publice și private la un cuantum superior mediei europene (care să susțină un proces de convergență cu UE).
Monitorizarea anuală și independentă politic/guvernamental a unui set comprehensiv de indicatori de performanță a sistemului și urmărirea acestora față de cele mai bune practici internaționale;
Transparență 100% pentru toate cheltuielile efectuate în sistemul public de educație (inclusiv a sumelor alocate de către mediul privat în cadrul unor spații de deductibilitate fiscală) ➔ publicarea bugetelor și a execuțiilor bugetare, în formate accesibile, la nivelul tuturor entităților din sistemul public de educație.
Să apropiem cât mai mult responsabilitatea alocărilor financiare de nivelul beneficiarilor direcți, programe de formare în management financiar pentru managerii din sistem.
Mecanisme compensatorii/redistributive pentru adresarea inegalităților cu alocări multianuale și mecanisme de monitorizare și evaluare.
Dezvoltarea unor sisteme de guvernanță reale în fiecare școală, asistate de sisteme de management public stabilite consultativ.
Reprezentarea echitabilă în Consiliul de Administrație a tuturor părților interesate (stakeholderi) în procesele de decizie și control – reprezentarea profesorilor, părinților, elevilor/studenților, administrației locale și comunității de afaceri din zonă/segmentul relevant. Reprezentanții din Consiliului de Administrație să fie aleși democratic de către constituenții lor, nu numiți politic.
Directorii de școală să fie aleși de Consiliul de Administrație al școlii printr-o procedură competitivă. Pot fi externi școlii sau sistemului.
Accesul la poziții în echipa de management a școlilor doar a acelor persoane care au urmat un program de formare profesională dedicat.
Cel puțin o dată pe semestru să existe o întâlnire publică a Consiliul de Administrație (comunicată public și deschisă publicului) la care oricine interesat să poată participa.
Consiliul de Administrație să aibă obligația dezvoltării strategiei de dezvoltare a școlii, a planificării activității, inclusiv planificare financiară multianuală, a întreținerii și raportării la un set de politici/standarde/regulamente/indicatori.
Corelarea remunerației personalului de conducere cu îndeplinirea obiectivelor strategice ale instituției educaționale pe care o conduc.
Responsabilizarea unor agenții independente de Ministerul Educației cu evaluarea și urmărirea obiectivelor naționale determinate de aceasta viziune, care să funcționeze și ca instanțe de sesizare/apel față de eventualele abuzuri din sistem.

Acest document exprimă pozițiile membrilor fondatori și este gândit ca un document deschis, ce va fi completat și revizuit în mod constant pentru a răspunde adecvat realităților și perspectivelor de dezvoltare ale școlii românești.