Federația "Coaliția pentru Educație"

Poziție generală

privind Programele Școlare pentru Liceu

Studiu de caz: Programa de Biologie

Context

În perioada 24 noiembrie - 12 decembrie 2025 este în desfășurare consultarea publică pentru noile programe școlare de liceu – prima actualizare curriculară majoră după aproape 20 de ani. Procesul a mobilizat peste 1.500 de experți și vizează toate disciplinele, cu implementare programată pentru septembrie 2026 și impact asupra primului Bacalaureat în 2030.

Consultarea publică a generat reacții diverse din partea comunității educaționale. Programa de limba și literatura română a fost intens criticată de profesori universitari precum Liviu Papadima, care avertizează că aduce studiul literaturii "cu trei decenii în urmă" și riscă să îndepărteze elevii de lectură prin accent excesiv pe literatură veche și cronologie.

În contrast, programa de matematică a primit o evaluare nuanțată din partea organizației Aspire Teachers, care apreciază "direcția corectă" și orientarea spre înțelegere și contexte reale, dar avertizează că "nu poate fi aplicată fără sprijin real pentru profesori" și semnalează lipsa descriptorilor de performanță și a infrastructurii pedagogice.

O provocare comună mai multor programe analizate privește componența grupurilor de experți implicate în elaborare. În procesul actual de consultare au fost prezenți numeroși specialiști din mediul universitar, iar acest lucru, surprinzător, a scos la iveală o preferință puternică pentru încărcarea programelor cu conținuturi și, simultan, o declarație de intenție privind dezvoltarea competențelor. Această combinație este dificil de susținut în practică și ridică necesitatea unei reflecții asupra modului în care sunt formați viitorii profesioniști în universități și asupra așteptărilor transmise către preuniversitar, fără a pune însă în discuție buna-credință sau expertiza acestor contribuții.

Atunci când procesele de elaborare se bazează predominant pe expertiză universitară, iar contribuțiile profesorilor din preuniversitar – în special a celor care predau în zone vulnerabile sau în licee tehnologice – sunt subreprezentate, programele tind să rămână ancorate într-o logică orientată spre volum de conținut și memorare, în detrimentul interdisciplinarității, al competențelor transversale și al conectării la nevoile reale ale elevilor din contexte diverse.

În consultarea actuală se remarcă, aproape în totalitate, absența comentariilor sistemice privind:

• integrarea tehnologiei în predare,
• integrarea competențelor digitale în arhitectura disciplinelor,
• gândirea critică aplicată transversal,
• educația pentru cetățenie activă și responsabilitate democratică.
  

Aceste dimensiuni sunt cruciale într-un context marcat de radicalizare socială, polarizare și expunere crescută la dezinformare, iar excluderea lor expune programa ca fiind vulnerabilă și mai puțin relevantă pentru realitățile actuale ale elevilor.

O altă problemă sistemică neglijată în programele propuse este lipsa spațiului explicit dedicat explorării carierelor și ocupațiilor în fiecare domeniu de studiu. În prezent, elevii ajung în clasele a XI-a și a XII-a fără să înțeleagă concret ce presupune o carieră în domeniile pe care le studiază, ceea ce conduce la alegeri educaționale neinformate. Consecințele sunt dramatice: România înregistrează una dintre cele mai ridicate rate de abandon universitar din Europa – 48% dintre studenți nu finalizează facultatea, iar 44% dintre aceștia abandonează după primul an, conform datelor UEFISCDI și OCDE. Principala cauză identificată este decalajul între așteptările elevilor și realitatea programelor de studiu, decalaj care ar putea fi prevenit prin integrarea explicită în programele școlare a obiectivelor legate de înțelegerea aplicațiilor practice, explorarea opțiunilor de carieră și conectarea cunoștințelor teoretice cu realitatea profesională din fiecare domeniu.

O altă observație majoră derivată din analiza comparativă a mai multor programe este lipsa unei viziuni sistemice coerente care să lege între ele elementele esențiale ale unui curriculum modern. În forma actuală, programele par dezvoltate în paralel, fără o progresie clară și predictibilă a competențelor de la un an la altul, ceea ce face dificilă articularea firească între predare, învățare și evaluare. De asemenea, legătura dintre competențele specifice fiecărei discipline și Profilul de formare al absolventului este prezentă mai degrabă declarativ decât operațional, fără o structură care să arate cum contribuie fiecare disciplină, etapă curriculară sau nivel de dificultate la formarea profilului elevului de liceu. Această lipsă de coerență transversală nu este rezultatul lipsei de efort sau expertiză, ci indică faptul că programele au fost elaborate fără un cadru unitar de lucru sau fără un mecanism de verificare a consistenței de ansamblu. Un curriculum modern are nevoie de o arhitectură vizibilă, în care competențele, conținuturile și evaluarea se construiesc interdependent, pentru ca implementarea să fie predictibilă și echitabilă în toate școlile.

În acest context mai larg, Coaliția pentru Educație apreciază deschiderea Ministerului Educației față de consultarea părților interesate și recunoaște eforturile substanțiale depuse pentru actualizarea programelor școlare.

Studiu de caz – Programa de biologie

Prezenta analiză se concentrează pe programa de biologie ca studiu de caz reprezentativ pentru provocările comune domeniului STEM. Alegerea biologiei nu reflectă o preferință pentru această disciplină, ci o abordare strategică ce: 

• permite o analiză aprofundată bazată pe cercetarea practicilor internaționale dovedite din Marea Britanie, Germania și Franța, relevând principii aplicabile întregului domeniu STEM;
• prezintă o miză mai redusă din punct de vedere emoțional comparativ cu discipline precum limba română, permițând o discuție mai constructivă despre structuri curriculare;
• are implicații concrete și directe pentru o parte semnificativă a elevilor: candidații la facultățile de medicină, farmacie, medicină veterinară și științe ale naturii – domenii cu cerere constantă și impact direct asupra sistemului de sănătate și cercetării științifice din România;
• examinarea preliminară confirmă că problemele sunt sistemice: programele de chimie și fizică prezintă provocări similare – lipsa alinierii explicite cu Profilul de formare al absolventului (Ordinul nr. 6.731/2023), absența cerințelor obligatorii pentru lucrul practic și volumul substanțial de conținuturi pentru timpul alocat.

Coaliția pentru Educație dorește să contribuie constructiv la îmbunătățirea propunerii curriculare prin prezentarea unor recomandări bazate pe analiza comparativă cu practici internaționale dovedite și pe consultarea experților din comunitatea noastră educațională. Deși focalizată pe biologie, analiza relevă principii și recomandări aplicabile tuturor disciplinelor STEM.

Aprecieri privind propunerea actuală

Coaliția pentru Educație apreciază următoarele elemente pozitive ale programei propuse:

• Introducerea macroconceptelor pentru organizarea conținuturilor reprezintă un pas pozitiv spre o abordare mai coerentă și mai puțin fragmentată a disciplinei.
• Alinierea declarată cu cele 8 competențe-cheie demonstrează intenția de modernizare și de conectare la standardele europene.
• Includerea unei secțiuni dedicate contribuției disciplinei la dezvoltarea profilului de formare al absolventului arată preocuparea pentru coerentă curriculară.
• Mențiunea explicită a activităților de învățare variate și a învățării prin investigație reprezintă o orientare pozitivă spre metodologii moderne.

Provocări identificate prin analiză comparativă

Cu toate acestea, analiza comparativă cu sistemele educaționale performante din Europa relevă că actualizarea terminologică nu echivalează cu o schimbare de paradigmă educațională. Sistemele care au obținut rezultate remarcabile în educația științifică au implementat câteva elemente esențiale care lipsesc din propunerea actuală sau necesită consolidare:

1. Descriptori clari și măsurabili de competență

Constatare: Deși programa menționează competențe, acestea sunt formulate generic ("ierarhizare", "recunoaștere", "caracterizare") fără descriptori operaționali clari care să permită evaluarea obiectivă a progresului elevilor.

Practică internațională: Sistemele performante definesc competențele prin descriptori concreți, organizați pe niveluri de performanță. Aceștia specifică exact ce trebuie să demonstreze elevul pentru fiecare nivel (de bază, intermediar, avansat) și oferă profesorilor criterii clare pentru predare și evaluare.

2. Componenta practică obligatorie și evaluată

Constatare: Programa propusă nu include cerințe minime obligatorii pentru numărul de experimente sau modul de evaluare a lucrului practic. Acest lucru lasă implementarea la latitudinea fiecărei școli, riscând inechități semnificative între unitățile de învățământ.

Practică internațională: În sistemele performante, lucrul de laborator este obligatoriu și evaluat sistematic. Există cerințe clare privind numărul minim de experimente (de exemplu, 12-15 experimente pe parcursul liceului) care acoperă tehnicile esențiale în biologie. Aceste experimente sunt evaluate continuu, iar competențele practice contribuie la evaluarea finală sau sunt certificate separat.

3. Reducerea volumului de conținuturi pentru învățare în profunzime

Constatare: Deși macroconceptele ar putea permite o organizare mai eficientă, volumul de conținuturi rămâne substanțial. Fără o reducere semnificativă, riscăm ca predarea să rămână superficială și orientată spre memorare, în loc de înțelegere în profunzime.

Practică internațională: Sistemele performante au redus deliberat volumul de conținuturi (cu 30-40%) pentru a permite învățare aprofundată și dezvoltare reală de competențe. Experiența demonstrează că mai puține conținuturi, învățate în profunzime, conduc la înțelegere mai solidă și competențe mai bine dezvoltate decât acoperirea superficială a volumelor mari de informații.

4. Ancorarea explicită în Profilul de formare al absolventului

Constatare: Deși programa include o secțiune despre contribuția disciplinei la profilul absolventului, lipsesc trimiteri explicite la Ordinul nr. 6.731/2023 (Profilul de formare al absolventului) și articularea precisă cu descriptorii oficiali din acest document cadru.

Practică internațională: În sistemele performante, programele disciplinare fac trimiteri explicite la cadrele naționale de competențe și arată concret cum competențele specifice contribuie la acestea. Această practică asigură coerentă verticală în sistem și permite evaluarea consecventă.

5. Alinierea clară între programă și evaluare finală

Constatare: Prima generație care va urma noua programă va susține Bacalaureatul în 2030. Însă structura și criteriile acestui examen nu sunt definite în prezent, ceea ce creează incertitudine pentru profesori și elevi.

Practică internațională: În sistemele performante, structura evaluării finale este definită simultan cu programa. Specificațiile indică exact ce poate fi testat, cum vor fi evaluate diferitele competențe și ce tipuri de întrebări vor fi incluse. Această transparență elimină incertitudinea și permite profesorilor să predea eficient, iar elevilor să se pregătească adecvat.

6. Competențe transversale: legătura cu viitorul profesional și social

Constatare: Programa nu include obiective explicite legate de dezvoltarea interesului pentru cariere în biologie, înțelegerea rolului științei în societate și economie sau dezvoltarea entuziasmului pentru studiul ulterior.

Practică internațională: Sistemele performante includ explicit în obiectivele lor educaționale competențe care privesc relevanța educației pentru viața și cariera viitoare. Elevii sunt încurajați să înțeleagă cum contribuie știința la societate și economie și să exploreze opțiuni de carieră în domeniu. Această abordare transformă educația din "pregătire pentru examen" în "pregătire pentru viață și carieră".

Recomandări pentru consultarea publică

Perioada de consultare publică (24 noiembrie - 12 decembrie 2025) oferă o oportunitate importantă de a consolida propunerea curriculară. Pentru ca actualizarea programei să genereze îmbunătățiri reale în calitatea educației științifice din România, Coaliția pentru Educație recomandă:

1. Definirea descriptorilor clari de competență și a progresiei anuale: Fiecare competență menționată în programă să fie însoțită de descriptori operaționali clari, organizați pe niveluri de performanță (de bază, intermediar, avansat), pentru a permite evaluarea obiectivă a progresului elevilor. În plus, este esențial ca progresia acestor competențe de la un an la altul să fie explicit formulată, astfel încât profesorii să poată vedea cum se dezvoltă competențele în mod progresiv pe parcursul liceului.

Această progresie trebuie să fie aliniată direct cu modalitățile de evaluare, astfel încât standardele de evaluare să reflecte în mod transparent nivelurile de performanță așteptate în fiecare an.

2. Introducerea cerințelor minime pentru lucrul practic: Stabilirea unui număr minim de experimente obligatorii (12-15 pe parcursul liceului) care acoperă tehnicile esențiale în biologie, evaluate sistematic, cu rezultate care contribuie la evaluarea finală sau sunt certificate separat.
3. Reducerea volumului de conținuturi: Reducerea cu 30-40% a volumului de conținuturi pentru a permite învățare aprofundată. Macroconceptele introduse pot servi ca instrument excelent pentru prioritizare - păstrarea conceptelor esențiale și eliminarea detaliilor enciclopedice.
4. Consolidarea alinierii cu Profilul de formare al absolventului: Includerea trimiterii explicite la Ordinul nr. 6.731/2023 și articularea precisă a modului în care competențele specifice biologiei contribuie la descriptorii oficiali din Profil pentru nivelul liceal.
5. Definirea structurii Bacalaureatului 2030: Publicarea simultană a specificațiilor de evaluare pentru Bacalaureat 2030, incluzând tipurile de întrebări, ponderea fiecărei competențe, criteriile de notare și exemple de subiecte model, pentru a asigura alinierea clară între programă și evaluare.
6. Explorarea evaluării continue: Analizarea posibilității introducerii unei componente de evaluare continuă (30-40% din nota finală) care să evalueze lucrul practic, proiecte de cercetare și competențe care nu pot fi măsurate printr-un examen scris.
7. Includerea competențelor transversale: Includerea explicită în obiectivele programei a competențelor transversale: dezvoltarea interesului pentru cariere în biologie, înțelegerea rolului științei în societate și economie, dezvoltarea entuziasmului pentru studiul ulterior.
8. Asigurarea resurselor pentru implementare: Definirea clară a resurselor necesare: dotarea laboratoarelor, materiale didactice și program structurat de formare continuă a profesorilor. O programă ambițioasă fără resurse adecvate riscă să rămână doar pe hârtie.

În concluzie

Coaliția pentru Educație recunoaște eforturile substanțiale depuse pentru actualizarea programei de biologie după 20 de ani și apreciază deschiderea către consultare publică. Introducerea macroconceptelor și mențiunea competențelor-cheie reprezintă pași în direcția corectă.

Cu toate acestea, experiența sistemelor educaționale performante demonstrează că schimbarea reală necesită mai mult decât actualizarea terminologiei. Sunt necesare:

• Descriptori clari și măsurabili de competență;
• Componenta practică obligatorie și evaluată sistematic;
• Învățare în profunzime prin reducerea volumului de conținuturi;
• Aliniere perfectă între obiectivele programei și evaluare;
• Legătura explicită între educație și viitorul profesional/social al elevilor.

Implementarea acestor elemente va asigura că actualizarea programei conduce la îmbunătățiri reale și măsurabile în educația științifică din România.

Perioada de consultare publică până la 12 decembrie 2025 oferă timpul necesar pentru integrarea acestor recomandări. Implementarea programei începe în 2026, iar prima generație va susține Bacalaureatul în 2030 - avem oportunitatea de a face lucrurile corect de la început.

Coaliția pentru Educație este disponibilă să colaboreze constructiv cu Ministerul Educației pentru îmbunătățirea propunerii curriculare, aducând expertiza analizei comparative internaționale și perspectiva stakeholderilor din educație.

Federația "Coaliția pentru Educație"

11 decembrie 2025.