Comunicat referitor la structura propusă pentru anul școlar 2017/2018

În contextul dezbaterii referitoare la structura anului școlar, plecând de la constatarea că numărul mediu de zile de cursuri pentru țările OECD este de 185, România fiind una dintre țările sub această medie și ținând cont că ceea ce ne dorim este calitate în educație, înainte de discuția despre cantitate,

Federația „Coaliția pentru Educație” a transmis, în cadrul procedurii de consultare asupra structurii anului școlar 2017 – 2018, următoarele puncte de vedere:

  • Modul de organizare a anului școlar indică o anume viziune asupra funcționării școlii. Ceea ce observăm noi, în continuare, este o școală organizată în jurul planificării vieții cadrelor didactice și structurilor administrative din sistem. În prezent este nevoie să oprim cursurile pentru organizarea de examene și avem nevoie de timpi pentru organizare, planificare, raportări, concedii și reparații, demersuri mai degrabă de suport pentru educația propriu-zisă. În realitate, puțini dintre noi au însă confortul de a mai trăi/munci în etape consecutive, majoritatea proceselor întâmplându-se simultan. Considerăm că pot fi luate în calcul, ca planificare, suprapunerea anumitor procese din cursul anului școlar. (e.g. componentele de certificare a competențelor din structura examenului de Bacalaureat).

Solicitarea și speranța noastră este inclusiv în sensul creării de spațiu în structura anului școlar pentru perioadele de planificare/pregătire/reflecție și învățare pentru cadrele didactice. Credem că este un moment potrivit să insistăm ca în calendarul școlar să apară perioade de timp dedicate pregătirii școlii și oamenilor care lucrează în educație.

  • Referitor la clima din România, „prea cald vara și prea frig iarna”: pentru vremurile pe care le trăim este cel puțin inadecvată argumentarea bazată pe lipsa infrastructurii de asigurare a unei temperaturi optime în spațiile dedicate educației, preșcolare sau școlare. Este cel puțin curios cum la granița României, în Republica Moldova, grădinițele și școlile pot începe cursurile la data de 1 septembrie, situație prezentă și în România în învățământul privat sau confesional. Precizăm că suntem la curent cu încercările precedente de modificare a structurii și dezbaterii cu marii operatori din turism și asociațiile de părinți. Credem că bine explicate și anunțate din timp, pentru a fi acomodate de toate părțile interesate, schimbări în acest sens ar fi acceptate, înțelese și susținute de elevi și părinți. Insistăm pe o analiză documentată a oportunității acestei modificări – vacanța de vară pare să fie o pauză prea mare pentru elevi, nemaiexistând nici justificările din trecut - g. campanii agricole de vară și nici condițiile de suport din familia lărgită – o vară la bunici. Dimpotrivă, vacanțele mai scurte, ritmice, periodice, contribuie la învățarea vizibilă, la verificarea lucrurilor ”așezate”, natural și consistent, în mintea copiilor.
  • În sensul ultimelor decizii guvernamentale ( situația cu 23 și 24 ianuarie 2017) propunem tratarea corespunzătoare a așa numitelor ”punți”, în sensul evidențierii lor explicite pentru fiecare an școlar, sau completării art. 3 din proiectul de Ordin de Ministru: nu se vor organiza cursuri în zilele de luni, dacă aceasta este urmată de o zi de marți, liberă prin lege, respectiv în ziua de vineri, dacă aceasta este precedată de o zi de joi, liberă prin lege. Această completare oferă un grad mai mare de predictibilitate atât profesorilor, în vedere planificării corespunzătoare a unităților de învățare cât și părinților, în vederea asigurării securității elevilor pe parcursului programului de lucru, indiferent de deciziile guvernamentale privind suplimentarea zilelor libere (care apar deseori prea târziu).
  • Referitor la întreruperile cursurilor școlare, propunem modificarea 8 din proiectul de Ordin, în sensul explicării condiționării dreptului unităților de învățământ de modificare a structurii anului școlar „în situații deosebite”. Formularea „în situații deosebite” poate descuraja unitățile de învățământ să folosească această prevedere în situații chiar bine fundamentate. În acord cu principiul descentralizării, în favoarea căruia ne-am pronunțat repetat și în vederea asumării resposabilității calității educației de către Școală, considerăm că unitățile de învățământ trebuie încurajate să adapteze structura anului școlar la specificul local, inclusiv să decidă singure, cu sprijinul/consultarea autorităților locale, suspendarea temporară a cursurilor. Suplimentar modificării Ordinului privind structura anului școlar 2017-2018, Federația „Coaliția pentru Educație” recomandă organizarea unor acțiuni de informare a inspectorilor județeni și a membrilor Consiliilor de Administrație din fiecare unitate de învățământ privind utilizarea art. 8.
  • Dată fiind importanța practicării în școală și a altor tipuri de contexte și experiențe de învățare, solicităm menținerea actualei abordări (anul școlar 2016/2017) de organizare a săptămânii ”Școala Altfel”. După jumătate de an de implementare a noii Metodologii de organizare a Programului național ”Școala Altfel”nu există informații suficiente sau impresii negative ale elevilor și părinților care să justifice schimbări – posibilitatea școlilor de a alege această perioadă a fost bine primită pentru că permite corelații cu activități din comunitatea specifică, de exemplu: zilele școlilor, tradiții locale, practici legate de Zilele deschise sau târguri educaționale, interesul pentru organizarea în perioade diferite a acestei săptămâni pentru diferitele cicluri școlare.

În încheiere, subliniem că înțelegem că planificarea structurii anului școlar este condiționată de limitările impuse de alocarea bugetară insuficientă – probabil că doar în jur de 160 de zile de cursuri putem susține, ca țară, din cei 3,2% din PIB.

Este însă dureros să acceptăm că interesul și modul în care este structurată învățarea copilului, tot ceea ce știm acum din cercetările făcute în ultimii treizeci de ani, nu poate fi operaționalizat pentru că, de exemplu, nu se pot renova școlile înainte de 1 septembrie. Oboseala, epuizarea cadrelor didactice are surse inclusiv în a) aglomerarea lor cu tot felul de sarcini administrative și b) numărul mare de elevi din sala de clasă. Revenirea în sala de clasă a bucuriei de a învăța merită să fie un obiectiv al Ministerului, atât în interesului copiilor, cât și al cadrelor didactice.

Finanțarea per capita este implementată în România de suficienți ani încât merită să ne uităm cu atenție la efectele negative, mai puțin anticipate, de exemplu: abandonuri neraportate, descurajarea angajării de profesori cu vechime și grade didactice înalte, simultan cu încurajarea colaborării cu suplinitori, clase cu un număr mare de elevi, peste norma recomandată, pentru atragerea de mai multe resurse etc. Ministerul Educației Naționale are în menirea lui să amendeze periodic politicile publice și să propună măsuri de diminuare a efectelor negative consolidate în sistem, în sensul respectării accesului echitabil la educație de calitate.

Fondată în iunie 2015, Federația Coaliția pentru Educațire reunește organizații neguvernamentale active în domeniu și își propune să coaguleze energii și resurse pentru a susține dezvoltarea școlii în care fiecare vrea și poate să își împlinească potențialul (www.coalitiaedu.ro).

Persoana de contact: Emanuel Beteringhe, Vicepreședinte al Coaliției pentru Educație (emanuel.beteringhe@ardordebate.org, 0721.27.24.22)

No Comments Yet.

Leave a comment