Audiere Publica

Coaliția pentru Educație militează pentru îmbunătățirea formării inițiale a profesorilor!

În decembrie 2015, Coaliția pentru Educație atrăgea atenția asupra amânării succesive a aplicării Legii educației naționale (1/2011) în ceea ce privește organizarea masteratului didactic (vezi aici). Prevederea apare în Legea Educaţiei din 2011, iar subiectul a fost intens discutat și în 2010, 2011, 2012, 2014 și 2016.  

În ciuda rezultatelor slabe ale elevilor din România (vezi rezultatele evaluărilor naționale) și studiilor care arată că profesorul are o influență mai mare asupra rezultatelor școlare ale elevilor decât alți factori școlari (Kyriakides & co, 2010), nu exista o  poziționare clară a actorilor co-interesați și o decizie asumată la nivel politic privind formarea inițială a cadrelor didactice.

Consultare publică națională

În 21 aprilie 2016, Coaliția pentru Educație a organizat o consultare publică națională pentru identificarea celor mai bune soluții privind formarea inițială a profesorilor, pe tema:

Masterat didactic sau modul psihopedagogic (I + II):

ce tip de formare inițială va crește calitatea în sistemul de învățământ din România?

Consultă raportul! Consultă sinteza raportului!

 

Prin organizarea dezbaterii publice, intenția Coaliției nu a fost de a promova o alternativă în favoarea alteia, ci de a dezbate în profunzime subiectul.   Toate părțile co-interesate au fost invitate să își exprime și justifice opinia pe temă răspunzând la următoarele întrebări:

  1. Care dintre cele două opțiuni dezbătute (masteratul didactic sau modulul psihopedagogic I+II) credeți că va crește calitatea în sistemul de învățământ? Doriți să propuneți o altă opțiune? Justificați opțiunea recomandată.
  2. Care sunt avantajele și riscurile opțiunii recomandate de dumneavoastră? Ce soluții/metode propuneți pentru gestionarea acestora?
  3. Ce elemente ar trebui să aibă în vedere entitățile responsabile de organizarea masteratului didactic/modulului psihopedagogic (obiective, mod de funcționare ș.a.)? Ce soluții propuneți pentru gestionarea părților interesate care vor fi afectate de punerea în practică a opțiunii recomandate de dumneavoastră?
  4. Ce așteptări și recomandări aveți privind colaborarea dintre părțile co-interesate?
  5. Ce opțiuni ulterioare vedeți pentru evoluția în cariera de profesor (ex. doctorat didactic) pentru a face această carieră mai atractivă și a crește calitatea intrărilor în sistem?

În Comisia de Experți a audierii publice au acceptat invitația  prof. dr. Carmen Mihaela Crețu (Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași), prof. dr. Daniel David (Universitatea Babeș-Bolyai), dr. Șerban Iosifescu (A.R.A.C.I.P.), prof. dr. Alexandru Iosup (Universitatea Delft, Olanda), prof. dr. Pavel Mureșan (TDSB, Ministerul Educației, Ontario, Canada), prof. dr. Adrian Opre (A.R.A.C.I.S.), prof. dr. Ion-Ovidiu Pânișoară (Universitatea București), conf. dr. Sebastian Popescu (Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași), prof. dr. Florence Mihaela Singer (Universitatea Petrol-Gaze, Ploiești) și prof. dr. Lazăr Vlăsceanu (Universitatea București).

Rezultatele audierii publice

La audierea publică au participat 59 persoane dintre care 34 observatori și 25 depozanți. Evenimentul a beneficiat și de prezența a doi invitați speciali, dr. Anca Petrache, Director al Direcției de Formare Continuă din cadrul Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, Irina Ioana Rusu, consilier în Departamentul de Educație al Administrației Prezidențiale.

În perioada premergătoare audierii publice au fost colectate un număr total de 109 depoziţii, înscrise  în nume propriu (78%) sau în numele unei organizaţii (22%). 

Opiniile înregistrate în dezbatere au fost analizate de comisia de experți a audierii publice cu scopul formulării unui set de recomandări de politici publice. Raportul rezultat a fost transmis tuturor participanților la consultarea publică și discutat cu reprezentanți ai Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice.

De asemenea, dezbaterea a fost înscrisă în calendarul de activități organizate sub egida Dezbaterii Naționale pentru Educație și Cercetare – România Educată ceea ce permite ca raportul rezultat să poată fi inclus în documentele care vor fundamenta viziunea pentru educație a României.

Audierea publică a fost organizată în cadrul proiectului de formare și dezvoltare a Coaliției pentru Educație, finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Proiectul este susținut de către Asociaţia C4C - Communication for Community, Asociația Română de Dezbateri, Oratorie și Retorică și Institutul pentru Dezvoltarea Evaluării în Educație.

Formarea inițială a profesorilor în agenda publică

În intervalul mai-august 2016, față de momentul audierii publice “Masterat didactic sau modul psihopedagogic (I + II): ce tip de formare inițială va crește calitatea în sistemul de învățământ din România?” s-au înregistrat următoarele evoluții în domeniu:

  • 21 iulie 2016, Ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Mircea Dumitru, a declaratTrebuie să fie o discuţie foarte serioasă imediat în perioada următoare, să se lanseze într-o dezbatere naţională proiectul de masterat didactic, astfel încât pregătirea profesorilor să fie o resursă pentru dezvoltarea şcolii, în viitor. Când o facem? În această toamnă. De asemenea, trebuie spus că într-un fel vrei să formezi un profesor care va lucra la un liceu tehnologic, decât pe un profesor care doreşte să se perfecţioneze pentru a lucra la un liceu cu caracter teoretic. Trebuie să fie şi curriculum diferenţiat pentru acele ore speciale care sunt făcute pentru pregătirea profesorilor.” (vezi aici)
  • Facultatea de Psihologie și Științele Educației din Universitatea București a dezvoltat și înaintat Ministerului Educației și Cercetării Științifice o propunere de recalibrare a sistemului de formare inițială a profesorilor din învățământul preuniversitar din România. Propunerea este disponibilă aici și răspunde unei provocări semnalate de Coaliția pentru Educație în urma audierii publice (dubla specializare a profesorilor), dar ignoră altele (pregătirea didactică, practica pedagogică). Drept urmare, Coaliția pentru Educație a formulat acest punct de vedere critic la adresa propunerii FPSE.
  • Institutul de Studii Populare (I.S.P.) a publicat în iunie 2016 o propunere de politică publică în domeniul învățământului preuniversitar – „Cum să avem profesori mai buni și cum să-i aducem acolo unde este nevoie de ei?” – vezi aici.
  • Marian Staș, expert în politici educaționale, a semnalat public nevoia de a introduce programe de licenţă autentice pentru profesia didactică, așa numita ”școală de profesori” – vezi aici.
  • Partidul Național Liberal prin Raluca Turcan, vicepreședinte, a solicitat public, în 29 iulie 2016, M.E.N.C.Ș. să asigure cadrul normativ și finanțarea necesară implementării Masteratului Didactic – vezi aici.
  • Consorțiul Universitaria în urma întâlnirii anuale din 8-10 iulie 2016, a solicitat public M.E.N.C.Ș. să asigure cadrul normativ și finanțarea necesară implementării Masteratului Didactic și dublei specializări – vezi aici.
  • Tema a fost abordată extins, din multe perspective, inclusiv cu dezvoltările impuse de managementul carierei didactice și formarea continuă, în cadrul dezbaterii regionale realizate în cadrul proiectului România Educată, desfășurată de Departamentul Educație și Cercetare din Administrația Prezidențiale, Brașov, 18 iulie 2016, cu tema impusă de solicitările din dezbaterile anterioare: „Cariera didactică în învățământul preuniversitar”.