Momentul critic al învățământului profesional din Romania.

Conferința Națională în Domeniul Educației, ediția a IV-a, 2018

Momentul critic al învățământului profesional din Romania. De la intervenții punctuale, la politici publice!

În cadrul Conferinței Naționale în Domeniul Educației din 11 septembrie 2018, Coaliția pentru Educație și partenerii săi au coordonat panelul dedicat politicilor publice privind învățământul profesional și tehnic (IPT). Moderatorul dezbaterilor a fost Daniela Vișoianu, Federația Coaliția pentru Educație, iar vorbitorii invitați au fost Diana Certan, Organizația Umanitară CONCORDIA, Mona Nicolici, OMV Petrom, Simona David-Crisbăşanu, Asociația ROI, Cornel Bertea Hanganu, Autoritatea Națională pentru Formare Profesională Inițială în Sistem Dual.

Obiectivele organizatorilor acestui panel au fost:

  • de a informa privind recentele modificări legislative și stadiul de implementare;
  • de a căuta mijloace pentru a scala exemplele de bună practică, de la intervenții individuale la nivel de politici publice;
  • de a atrage membri pentru formarea unui grup de lucru care să formuleze documente de poziție și propuneri de soluții și politici publice în domeniu, ce își va desfășura activitatea cu sprijinul Coaliției pentru Educație.

Coaliția pentru Educație consideră că această formă de învățământ merită o atenție și resurse mult mai mari decât cele care îi sunt alocate în momentul de față pentru că peste 50% dintre elevii dintr-o generație urmează IPT. În ciuda acestui fapt, sistemul românesc de educație presupune ca finalitate bacalaureatul și parcursul universitar, dar doar puțin peste 20% dintre elevii unei generații ajung de fapt la facultate, în timp ce o pondere foarte mare a fiecărei generații nu este sprijinită în a-și atinge potențialul real.

Subiectele lansate de către membrii panelului și de către participanți pot fi rezumate în jurul următoarele  teme:

  • (Lipsa de) calitate în pregătirea elevilor, cauzată de slaba pregătire a profesorilor, curriculum, dotări și practică inadecvate;
  • Pierderea unor generații întregi de elevi, suprapusă perspectivei demografice negative a României și migrației externe crescânde, contribuie la agravarea crizei forței de muncă;
  • Lipsa de legătura între IPT si piața muncii și necorelarea cu prioritățile economice ale României. Prioritatea actuală în IPT este mai degrabă în sensul conservării locurilor de muncă ale cadrelor didactice, decât în sensul corelării cu nevoile de calificări din piața muncii sau cu nevoile de formare și creștere ale elevilor;
  • Extinderea rolul și obiectivelor învațământului obligatoriu pentru a cuprinde formarea caracterului și dezvoltarea competențelor socio-emoționale. Acestea sunt necesare și căutate de către angajatori și creează un fundal solid de formare în scurt timp și a competențelor tehnice;
  • Percepția și imaginea negativă a IPT în rândul părinților si elevilor, învățământul dual aducând o îmbunătățire în acest sens (ex. Scoala de Meserii CONCORDIA Școala Profesională Germană Kronstadt);
  • Slaba reprezentare a elevilor din IPT și exemplul dat de inițiativa de implicare a acestora prin Liga Elevilor Meseriași, demarată în acest an în Buzău și susținută de OMV Petrom;
  • Modelul Scolii de Meserii CONCORDIA, a Școlii Kronstadt și inițiativele la care lucrează Autoritatea Națională pentru Formare Profesională în Sistem Dual, cum ar fi Școala Profesională Metropolitană în Sistem Dual din București. Întrebarea cheie a fost de ce a fost înființată o autoritate doar pentru învățământul în sistem dual și nu pentru întregul IPT, iar răspunsul a fost că nu s-a dorit acest lucru.

Prezentăm în continuare rezumatul intervențiilor membrilor panelului, inclusiv ca răspuns la întrebările lansate de către participanți.

Diana Certan, Organizația Umanitară CONCORDIA

De 10 ani, CONCORDIA a înființat o școală de meserii pentru tinerii din sistemul de protecție a copilului care nu se aflau în sistemul educațional sau angajați pe piața muncii. Școala cuprinde meserii precum bucătar, ospătar, tâmplar și agricultor, acestea fiind în acord cu profilul tinerilor vizați și cu cerințele de calificări formulate de către angajatori. Este un model integrat de servicii cuprinzând atât formare profesională, parteneriate cu mediul de afaceri, cât și măsuri de locuire și suport pentru angajare. Scopul este de a dezvolta autonomia și independența acestor tineri.

Pornind de la acest program, CONCORDIA a dezvoltat o preocupare mai amplă pentru IPT și pentru modul în care elemente din acest model de intervenție pot fi scalate. O cale găsită a fost aceea a parteneriatelor pentru învățământ dual cu licee din Ploiești, în care CONCORDIA oferă inclusiv acces la unități de practică, în brutăria bucataria si atelierul de tamplarie proprieu

Întrebările pe care le ridică Diana Certan sunt două: 1) Ce elemente din modelul dezvoltat de CONCORDIA pot fi scalate, avand in vedere rezultatele parteneriatelor de succes existente? 2) Ce mecanisme de finanțare pentru sistemul public pot fi create astfel încât resursele să ajungă la firul ierbii, acolo unde trebuie, în școală, către directorii și profesorii dedicați IPT?

Mona Nicolici, OMV Petrom

Compania resimte criza de pe piața muncii, lipsa unor generații de meseriași noi care să înlocuiască generațiile pe cale de a se pensiona. A început căutarea de soluții pentru ca OMV Petrom să își formeze viitorii angajați și a cunoscut treptat problemele din sistemul IPT. Au creat Școala Petroliștilor pornind de la trei clase de operatori de sondă în trei zone din țară, prima generație absolvind și urmând a fi angajată anul acesta. Compania, prin specialiștii săi, a realizat suportul de curs, a dotat ateliere, a organizat practica elevilor, a organizat formarea și trainingul profesorilor, depunând eforturi mari pentru a-i atrage pe aceștia din urmă să participe. Cultura regiunii și cultura organizațională din școală au jucat un rol mare în facilitarea sau îngreunarea proiectului școlii.

Tabăra Meseriașilor este un alt proiect prin care au fost dezvoltate soluții la problemele identificate: evaluări vocaționale, traininguri de dezvoltare personală și a abilităților transferabile, practică cu sprijinul unor mentori pentru elevi, iar pentru profesori training privind relaționarea cu adolescentul, managementul conflictului, management de proiect.

Liga Elevilor Meseriași este un răspuns la o problemă evidențiată în Raportul de politică publică realizat în urmă cu doi ani: sistemul de educație nu reușește să pună în centrul preocupărilor sale elevul. Astfel, a fost creat primul grup de inițiativă la nivelul IPT organizat în Buzău (unde se află 10% din numărul total al elevilor din IPT din România) furnizând elevilor abilitățile necesare pentru a-și promova interesele (leadership, advocacy), iar profesorilor formare pentru a juca rol de mentori în relația cu proprii elevi. Obiectivul este de a scala proiectul și de a-l transforma într-un Consiliu Național al Elevilor din IPT pentru a schimba percepția publicului privind educația profesională și elevii din aceste școli.

Pentru a înțelege mai bine felul în care funcționează formarea profesională inițială, OMV Petrom a realizat un studiu de percepție față de meserii și meseriași la nivel național în rândul angajatorilor, al elevilor și al meseriașilor. Angajatorii au declarat că au nevoie de forță de muncă, dar își doresc ca aceasta să fie pregătită, calificată, profesionistă; le este dificil să suporte costurile pregătirii angajaților care ulterior emigrează. Școlile afirmă că nu au unde să își angajeze absolvenții, angajatorii nu vin către școală. Elevii nu se declară mândri că învață în școli profesionale, se simt percepuți, alături de profesorii lor, ca fiind de proastă calitate.

Probleme de abordat în continuare pentru a produce schimbarea în IPT:

  • Clasele profesionale sunt presărate prin liceele tehnologice într-o amestecătură de calificări și meserii, inclusiv cu clase de teoretic.
  • Cultura organizațională și leadeship-ul directorului liceului influențează semnificativ angajamentul și implicarea profesorilor în colaborările cu mediul privat, precum și performanțele obținute de către elevi.
  • Programele școlare și pregătirea profesională a cadrelor didactice urmează tehnologii învechite, care nu mai sunt în uz. Soluția avansată de către OMV Petrom este ca specialiștii angajatorilor să predea elevilor atât în școală, cât și în practica de specialitate realizată în companie.
  • Nu există o previziune privind nevoile de calificări în economie în viitor și sunt menținute în școli calificări cu puțină relevanță pentru piața muncii. De exemplu, există un număr foarte mare de locuri pentru calificarea de mecanic, a cărei atractivitate nu este dată de existența unei vocații către meserie sau de posibilitățile de angajare la absolvire, ci de faptul că permisul auto poate fi obținut gratuit. Pentru a se dezvolta, IPT trebuie să contribuie la obiectivele de dezvoltare economică a României pe termen lung.
  • Lipsește evaluarea vocațională a elevilor la intrarea în școlile profesionale.
  • Se simte nevoia de evaluări psihologice periodice pentru cadrele didactice.
  • Nu sunt dezvoltate abilitățile transversale ale elevilor: lucru în echipă, comunicare, prezentarea la interviurile de angajare.
  • Insuficienta dezvoltare a componentei de practică în clasele profesionale.

Simona David-Crisbășanu, Asociația ROI

Asociația ROI promovează importanța coaching-ului în educație și caută metode ca profesorii să dobîndească un rol de încurajare a elevilor, nu doar de transmitere de informații, uneori chiar depășite. Astfel, a realizat proiectul Zburd – educație prin coaching ca proiect pilot în cinci licee cu rată foarte scăzută de promovabilitate la bacalaureat în 2011, cu progrese mari obțiute într-un timp scurt: într-un liceul din Câmpulung Muscel care a crescut de la o rată de 2% de promovabilitate la 20% în primul an și 40% după un an și jumătate, în prezent ajungând la 80%. Au provocat o schimbare a culturii organizaționale și a relației dintre profesori și elevi.

În IPT, majoritatea profesorilor îi etichetează pe elevii ca fiind proști și continuă să predea la clasă de la nivelul programei, fără a ajusta în funcție de nivelul de cunoștințe al elevilor. Învățământul nu ține cont de situația deosebită acestora: au lacune mari din învățământul gimnazial și nu au susținerea familiilor lor pentru a le depăși; provin din instituții sau au nevoi speciale nerecunoscute; fac naveta; provin din familii defavorizate și sunt nevoiți să se angajeze de la 15-16 ani pentru a se susține; nu au motivație de a veni la școală dacă aceasta nu îi ajută să obțină un loc de muncă.

Ce a funcționat din modelul ROI: crearea unui „consiliu de administrație paralel” format din elevi, părinți și profesori voluntari care a generat de soluții proprii pentru problemele identificate în comun. Exemple de probleme abordate cu succes: asumarea rolului de mentor al profesorilor, amenajarea claselor, reducerea violenței în școală. Modelul este prezentat în filmul documentar „Ba se poate!”, în regia lui Tedy Necula.

Asociația ROI a răspuns provocărilor de a scala modelul. A funcționat colaborarea cu companiile și atragerea a doi noi parteneri, Școala de Valori și Fundația Noi Orizonturi. La Craiova a fost inițiat proiectul „Adoptă un liceu” prin care un grup de companii se implică în dezvoltarea liceelor printr-un model de colaborare. Schimbarea de cultură organizațională s-a produs în școlile în care parteneriatul a fost prezent pentru circa 2-3 ani. Un alt model este cel al companiilor care adoptă clase de școală școală profesională din cadrul liceelor tehnologice și care urmăresc, prin sprijinul lor, dezvoltarea abilităților socio-emoționale și tehnice ale elevilor – potentiali angajati in viitor. În acest caz, există provocarea că nu este urmărit un impact la nivelul întregii școli și restul problemelor se mențin. Există multe modele cu impact mai mare sau mai mic, dar provocarea este de a scala aceste modele și a realiza intervenții susținute și coerente.

Intrebarea – cheie pe care ar trebui să o adresăm: „ce anume ar trebui să dezvolte IPT”? La nivel global, angajatorii pun accent pe abilitățile socio-emoționale, pe caracter și valori, abilitățile tehnice putând fi învățate în 6 luni-1 an. În România, dezvoltarea acestor abilități este urmărită în foarte mică măsură de sistemul educațional obligatoriu.

Cornel Bertea Hanganu, Autoritatea Națională pentru Formare Profesională Inițială în Sistem Dual (ANFPI)

Sistemul dual schimbă percepția privind IPT, această formă este mai atractivă datorită implicării agenților economice și concurența la admitere este mare: de exemplu, Școala Kronstadt a avut 7 candidați pe loc. Dl. Bertea Hanganu a prezentat modele de implementare a sistemului dual și proiectele de acest tip în care este implicat, ajungând anul acesta la aproape 40 de clase în sistem dual formate la nivel național:

  • In 2017, a format două clase de mecanic agricol în București la Liceul Veaceslav Harnaj împreună cu Asociația Producătorilor și Importatorilor de Mașini Agricole și șase parteneri din mediul de afaceri – concurența la admitere a fost foarte mare și ultima medie de admitere a fost 7.40.
  • Autonet Satu Mare a reușit să convertească 6 clase de profesional clasic în sistem dual, cu burse, transport, cazare și masă asigurate;
  • Proiect de realizare a 2 clase în sistem dual pentru ocupația de instalator instalații termice și sanitare în București cu Engie România și Distrigaz Sud Rețele;
  • Colegiul Tehnic Mihai Bravu din Sectorul 3 va intra în lichidare cu celelalte specializări și se va transforma într-o școală de ospitalitate, cu restaurant școală pentru practică și furnizare de servicii pe piață, iar în viitor cu camere de hotel de exercițiu. Proiectul presupune parteneriat cu 20 de hotelieri din București.

A dezvoltat conceptul Școlii Profesionale Metropolitane în Sistem Dual, proiect adoptat de Primăria Municipiului București, în parteneriat cu cele 6 sectoare și cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București. Scopul este de a dezvolta actuala rețea educațională și de a repoziționa aceste școli către domenii pe care le-au avut anterior sau pe care își doresc să le dezvolte fără a mai amesteca meseriile și specializările. Proiectul a fost demarat în Sectorul 3 unde cele 6 colegii tehnice și tehnologice care dezvoltă școală profesională nu au personalitate juridică de sine stătătoare. Autoritatea înființată, ANFPI, are printre obiective și organizarea de structuri de sine stătătoare cu personalitate juridică cu specific doar în domeniul profesional în sistem dual.

Specificul acestor școli este că fiecare elev urmează formarea cu scopul de a deveni angajat al acelui agent economic care l-a selectat, l-a susținut, la care a făcut practica, în activitatea productivă a căruia a fost implicat pe parcursul celor 3 ani și nu urmărește încadrarea în muncă la absolvire la agenți economici în general, care nu au fost parte la programul dual. O provocare pentru angajatorii din programele duale este posibilitatea ca absolventul să nu dorească să rămână angajat al lor la absolvire și nu există mecanisme legale de condiționare a acestuia pe o durată fixă. Lipsa acestei condiționări e bună pentru că în momentul în care avem condiționări, scade productivitatea. Ceea ce își propune dl Bertea este de a demonstra angajatorilor parteneri prin calcule că la sfârșitul celor 3 ani sprijinul acordat elevilor este amortizat, mai ales că sumele investite în formare sunt deductibile fiscal, lucru introdus într-o modificare din 2016 a Codului fiscal din 2017.

Clasele în sistem dual pot avea monospecializare și sunt organizate cu un singur agent economic, sau mai mulți agenți economici se angrenează în susținerea unei clase și a unui număr de elev în funcție de nevoie de resursă umană pe care le are. Acești elevi fac curriculum comun împreună și partea practică la agentul economic care i-a selectat. Provocarea vine din beneficiile pe care le acordă agenții economici pentru ca elevii să nu migreze între agenții care oferă burse mai mari. Pot exista clase cu duble-specializări sau triple-specializări, unde diferă doar programul de practică.

Costurile cele mai mari sunt cele cu masa pentru elevi și în măsură mai mică cele cu acordarea bursei. Există cerere din partea agenților pentru peste 5200 de locuri, dar anul acesta au putut fi ocupate circa 2700. Prin astfel de programe, este adusă multă resursă suplimentară în IPT, atât prin costurile de finanțare a elevilor, cât și prin investițiile în actualizarea curriculei și pregătirea profesorilor.

ANFPI a plecat de la nevoia de reuni agenții economici care au nevoie de forță de muncă și au disponibilitate de a investi în educație. La momentul începerii demersurilor de înființarea a autorității, IP și în special cel dual nu erau foarte bine reglementate. Ordonanța 81 era în așteptare, a fost reglementată prin Legea 82/2018, dar aceasta vine cu prevederi în defavoarea agenților economici. Agenția a preluat atribuțiile legate de învățământ dual de la CNDIPT și este acum în proces de reglementare a funcționării sale. S-a optat pentru soluția de a porni cu o agenție de la zero, de a începe construcția sistemului dual și de a integra sistemul profesional clasic atât timp cât există cerințe din partea mediului privat. Nu este posibilă transformarea bruscă în întregime a IPT în sistem dual în absența cererii exprimare de către angajatori pentru toate locurile din IPT, optându-se astfel pentru transformare treptată. Între membrii panel-ului s-a conturat opinia că întregul învățământ profesional ar trebui să fie dual. Nu ar trebui să avem școli profesionale dacă nu există angajatori care să aibă nevoia să angajeze.

 

Daniela Vișoianu, Coaliția pentru Educație

„Elevii de la tehnologic par să fie starurile sistemului de educație din România pentru că sunt singurii elevi de la care cerem două lucruri: cerem să ia bacalaureatul și cerem să termine cu calificare de nivel 4. Cei de la teoretic nu au această presiune, cei de la profesional termină doar cu calificare de nivel 3. Din punctul meu de vedere este o minciună construită pentru a da țării cât mai mulți studenți sau cel puțin candidați care ar putea să acceseze studiile superioare.”

„Sunt copii care vor să ajungă și trebuie să ajungă în piața muncii cât mai repede din cauza condițiilor familiale defavorabile. Faptul că ajung la 18 ani într-o meserie bine plătită le dă o bază de creștere și de consistență mult mai mare. Totodată, ei trebuie să rămână cu șansa de a susține la un moment dat bacalaureatul, dacă sunt valoroși, și de a face ulterior studii superioare.”

Întrebări lansate:

  • Cum va gestiona sistemul de educație competiția între profesori pe catedre între învățământul teoretic și învățământul tehnologic profesional, profesional dual ca urmare a dinamicii demografice?
  • De ce nu a avut succes și priză la cadrele didactice o trecere la sistemul de liceu de 3 ani cu un gimnaziu de 5, în care 3-ul nu ar mai fi fost cu acel trunchi comun obligatoriu și se putea face o alt fel de rutare și dinamică între teoretic și profesional.

Întrebări & răspunsuri. Dezbateri.

Un profesor ridică problema stimulentelor financiare pentru profesorii chemați să participe în programele companiilor private. Efortul suplimentar al acestora merită recompensat, iar lipsa implicării lor, calitatea scăzută a actului didactic și atractivitatea redusă a IPT pentru cadrele didactice trebuie pusă și pe seama absenței acestor recompense pentru profesori. Mona Nicolici afirmă că angajatorii sunt conștienți de nevoia de a motiva profesorii, cu condiția de a-i putea alege, evalua și monitoriza după obiective și indicatori de performanță foarte bine stabiliți. Este necesară o flexibilitate mai mare și coordonare mai bună între Minister și angajatori: angajatorii ar trebui să fie parte a examinării și evaluării directorilor de școală sau a profesorilor din sistemul dual.

Participanții se exprimă pentru modele care presupun continuitate parcursului în specializarea aleasă de elev: școală profesională – liceu tehnologic – facultate. Nu poate exista performanță în IPT dacă elevii se află în acele școli pentru că au luat note mici la evaluările naționale și nu pentru că au vocație pentru acele meserii.

Rebeca Cercel, Vicepreședintele Consiliului Național al Elevilor, semnalizează problemelor resimțite de elevi în privința practicii de specialitate: nu este realizată deloc; absenteism mare la practică atât al elevilor, cât și al profesorilor; sunt atribuite elevilor sarcini fără însemnătate pentru pregătirea lor profesională; agenții economici nu alocă mentori sau supraveghetori de practică. Elevii din IPT nu se implică pentru organizarea de consilii școlare ale elevilor. Reiterează percepția negativă privind calitatea actului didactic din IPT.

Mona Nicolici relatează nevoile exprimate de elevii din Liga Elevilor Meseriași: centre de practică moderne în linie cu cerințele angajatorilor; acces la locuri de muncă la absolvire prin parteneriate cu agenții economici; cursuri de pregătire pentru profesorii de specialitate; consiliere vocațională; activități extra-școlare; decont de transport pentru elevii care fac naveta; combaterea discriminării și violenței în școli. Există aceeași constatare că elevii din IPT nu sunt reprezentanți, iar Liga Elevilor Meseriași este un model care răspunde acestei probleme.

Pentru ca intervențiile de succes dezvoltate de către organizații non-guvernamentale și de către angajatori să poată fi replicate și scalate, participanții văd necesară depolitizarea școlilor la nivelul directorilor de școală și numirea acestora prin concurs. Aceștia avansează și ideea că agregatorul de informație privind necesitățile angajatorilor în privința calificărilor ar trebui să fie asociațiile patronale sau Camere de comerț și industrie, parteneri ai școlilor profesionale.

Întrebările pentru IPT

 

Pentru cele mai bune soluții, trebuie să pornim de la cele mai bune întrebări. Participanții la panel au fost invitați să lanseze astfel de întrebări într-un exercițiu de a poziționa activitatea grupului de lucru inițiat de Coaliția pentru Educație. Redăm mai jos aceste întrebări:

SCALAREA MODELELOR DE SUCCES

„  Cum arată un program viabil care poate susține ONGurile să scaleze proiecte din zona de IPT?

„  Cum să creăm modele scalabile și sustenabile de dezvoltare a IPT? Există niște principii de la care să pornim?

„  Soluțiile există pentru fiecare nevoie, dar cum se pot promova acestea și cum se poate ajunge „la firul ierbii”?

„  Care sunt exemplele de colaborare între ONGuri pentru implementarea de proiecte pentru elevi de la clase de profesional și tehnic?

„  Ce rezultate a avut coaching-ul și cum a fost implementat? Cum poate fi implementat la scară largă?

„  Cum pot fi aceste intervenții descrise (coaching, școala de meserii) să fie scalate? Cum putem sprijini demersul?

 

PERCEPȚIILE PRIVIND IPT, IMAGINEA IPT

„  Cum să facem să fie mai bine văzut IPT?

„  Cum facem ca meseriile să redevină cool în România?

„  Ce măsuri s-au luat pentru reducerea / schimbarea prejudecăților legate de IPT la nivel de societate?

„  Cum se pot găsi candidați la învățământul profesional?

„  De ce această ofertă educațională este atât de puțin atractivă pentru elevi?

„  Este nevoie de campanii pentru schimbarea percepției asupra unor meserii, creșterea statutului lor pentru ca oferta educațională să fie mai atractivă?

„  Cum motivăm profesorii, părinții și elevii să-și dorească învățarea unei meserii?

ROLUL PROFESORILOR

„  Cum s-ar putea „sparge” rezistența profesorilor din IPT pentru a-i determina să se pregătească să devină dascăli și mentori pentru elevii lor?

„  Cum pot fi promovate adecvat interesele profesorilor din IPT?

„  Cum pot fi implicați profesorii în companii? Vor primi pachete de formare profesională?

„  Cum convingem profesorii că este necesară formarea continuă a acestora?

„  Profesorii care predau discipline tehnologice sunt destul de bine pregătiți din punct de vedere pedagogic? Ar trebui să beneficieze de mai multe cursuri de formare?

STRUCTURA CICLURILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT

„  Credeți că trebuie introdus examenul de admitere obligatoriu și eliminatoriu pentru nivelul secundar superior?

„  Nu este prea lung învățământul gimnazial?

 

IPT ȘI CEREREA DE CALIFICĂRI DIN PIAȚA MUNCII

„  Există o corelație reală între IPT și nevoile agenților economici?

„  Cum putem face ca IPT să fie dezvoltat și ajustat în funcție de cercetare (previziuni meserii ale viitorului, robotizare)?

„  Cum se vor putea implica asociațiile profesionale? Ar putea fi stimulate?

 

CULTURĂ ORGANIZAȚIONALĂ ȘI LEADERSHIP ÎN ȘCOLI

„  Cum se poate îmbunătăți deschiderea școlilor / directorilor?

„  Cum se poate dezvolta cultura organizațională?

„  În ce măsură elevii își exprimă opiniile și participă la îmbunătățirea procesului educațional?

„  Cum pot fi îmbunătățite abilitățile socio-emoționale și încrederea în sine a elevilor?

FINANȚARE

„  Cum facem ca sistemul de educație profesională să fie mai bine finanțat?

 

Înregistrările dezbaterilor din panel pot fi ascultate aici - link

Asociația “Ține de Noi” împreună cu Fundația Hanns Seidel – România, Universitatea din București, Oracle Academy, Organizația Umanitară Concordia, World Vision RomâniaAsociația AD-REM, Asociația MasterPeaceRO, a organizat cea de-a IV-a ediție a Conferinței Naționale în domeniul Educației, în data de 11 septembrie 2018. Evenimentul a fost realizat în colaborare cu Asociația ROI, Let’s Do It Romania, Asociația „Educația pentru toți”, Federația Coaliția pentru Educație, Asociația Română de Literație, Asociația „Hai să Facem”, Asociația InEdu, Asociația Euroteens, Centrul pentru Politici Educaționale și Emedialab Agency.

Descarca documentul in format PDF

Data publicare: 22 octombrie 2018

No Comments Yet.

Leave a comment