Poziția Coaliției pentru Educație în consultarea pe Hotărârea de Guvern pentru implementarea strategiei România Educată

Față de Hotărârea de Guvern, aflată în consultare, pentru implementarea strategiei România Educată, Coaliția pentru Educație dorește să facă următoarele precizări:

1) În textul Hotărârii de Guvern se prevede înființarea unui Comitet Interministerial pentru implementarea România Educată, însă nu se menționează dacă la întâlnirile acestui Comitet vor participa, în calitate de invitați, și experți în educație, respectiv reprezentanți ai societății civile.

2) Amintim că în ordinul de ministru privind constituirea Comitetului Interministerial pentru monitorizarea implementării România Educată, din 28 iulie 2021, la articolul 2, se prevede că la întâlnirile Comitetului Interministerial „pot participa, în calitate de invitați, experți în educație și reprezentanți ai societății civile”. Această mențiune nu mai apare în textul hotărârii de guvern aflată în consultare.

În baza acestor precizări Coaliția pentru Educație solicită introducerea în Hotărârea de Guvern a unei prevederi explicite care să stipuleze, pentru experții din educație și reprezentanții societății civile, statutul de invitat permanent la întâlnirile Comitetului Interministerial. Consultarea cu experții din educație și cu reprezentanții societății civile rămâne decisivă pentru succesul implementării strategiei România Educată și ea trebuie statuată.

Având în vedere contribuția Coaliției pentru Educație la acest demers în cele 3 etape – start consultări, grupuri de lucru și grup de lucru integrator, dar și lipsa noastră din ultima etapă – solicităm statutul de invitat permanent contributor în Comitetul Interministerial. Menționăm că prin misiunea noastră creem spații de consultare și dialog.

 

Poziția Coaliției cu privire la strategia România Educată (poziția pe conținut)

Coaliția pentru Educație apreciază faptul că membrii săi au făcut parte de-a lungul procesului de elaborare a strategiei România Educată din grupurile de lucru, respectiv din grupurile de integrare a rezultatelor consultărilor din grupurile de lucru. Din păcate, Coaliția nu a fost consultată în ultima etapă a elaborării raportului România Educată și consideră că sunt direcții care fie lipsesc ca abordare din documentul final, fie nu reflectă poziția Coaliției.

Concluziile generale ale Coaliției despre strategia România Educată sunt următoarele:

  • Implementarea România Educată: deși este salutară măsura înființării unui departament pentru implementarea strategiei România Educată, este nevoie de o mai mare autoritate decizională (nivel de Secretar de Stat) care să conducă și să alinieze toate aceste procese și echipe de lucru.
  • Este nevoie ca direcțiile de reformă (cele 10) să fie urmărite concomitent și convergent (de exemplu: pentru creșterea nivelului de incluziune în educație este nevoie de creșterea finanțării, bună guvernanță, modernizarea infrastructurii școlare, dezvoltarea rețelei de consilieri școlari și consilieri vocaționali etc.).
  • Descentralizarea rămâne scăzută: România Educată avansează moderat în această privințp, școlile rămân cu un nivel de autonomie scăzut și cu o putere limitată de decizie în chestiuni importante precum selecția directorilor sau angajarea personalului didactic.
  • Nu este clar care este relația între strategia România Educată și noua lege a educației la care se lucrează și care urmează să intre în vigoare în această toamnă: câte dintre direcțiile de reformă se vor regăsi sau vor fi susținute de noua lege; cât de bună va fi alinierea între prevederile din lege și planurile de măsuri din strategia România Educată.

 

Mai concret:

Pe cariera didactică, în România Educată nu sunt abordate aspecte precum:

  • salarizarea ca subiect integrat, ci doar referinte punctuale (de ex. gradația de merit în relație cu categorii dezavantajate);
  • modalități concrete de a atragere în sistem a absolvenților de top,
  • rutele clare de acces în sistem (rolul masteratului didactic ca o condiție obligatorie), respectiv modalități de retenție în sistem.

Pe management școlar și guvernanță, Coaliția și-ar dori ca:

  • accesul în funcția de director să fie condiționată de absolvirea unui program specializat în acest sens și de existența abilităților și/sau a experienței manageriale și de leadership;
  • remunerarea directorilor să fie realizată după performanță.
  • să existe mai multă claritate în reformarea sistemului de management al calității (reformarea ARACIP) și a principiilor care să garanteze calitatea învățării, având în centru interesul suprem al elevului.

Pe finanțare, În viziunea Coaliției pentru Educație este nevoie în continuare de:

  • Îmbunătățirea sistemului de alocare strategică de resurse pe bază pe obiective și indicatori pentru școlile defavorizate și cu dimensiune multianuală;
  • Creșterea ponderii cheltuielilor altele decat cheltuielile salariale (formări profesionale, măsuri compensatorii pentru categorii dezavantajate);
  • Diferențierea finanțării în funcție de rutele educaționale (teoretic-vocațional-profesional-tehnic).

Pe curriculum și evaluare bazate pe competențe, am identificat neclarități.

  • Planurile cadru: Pozițiile din România Educată vin în contradicție cu luările de poziții recente pe tema planurilor cadru pentru liceu unde există o întârziere de minim un an.
  • Evaluare: este neclară implementarea evaluării standardizate în următorii ani în lipsa formării unor grupuri de experți la nivelul CNPEE (pe discipline, dar și în statistică și psihometrie), a formării evaluatorilor și a asigurării infrastructurii pentru implementarea acestui tip de evaluare (realizarea și stocarea băncilor de itemi, secretizarea lor etc.)

Pe educație inclusivă, analfabetism funcțional, infrastructură, Coaliția remarcă următoarele.

  • Pentru o educație incluzivă sunt necesare creșterea și diversificarea finanțării, dar și modernizarea infrastructurii și a rețelei de creșe/grădinițe/școli, ceea ce presupune investiții.
  • Nu este clar impactul financiar al acestor măsuri și sursele de finanțare.
  • De asemenea apreciem că aceste ținte sunt mult prea ambițioase pentru intervalul de timp de 10 ani.

Pe structura sistemului de educație, Coaliția pentru Educație nu a susținut și nu va susține ca propunere de reformă introducerea examenului de admitere la liceu, ceea ce anulează eforturile de reformă de până acum în ceea ce privește evaluarea națională și va adânci și mai mult inechitatea și lipsa standardizării la nivel național.

În ceea ce privește învățământul profesional și tehnic sunt aspecte legate de finanțare și flexibilizarea rutelor educaționale care nu sunt adresate.Subiectele neadresate și pe care CPE le susține sunt:

  • problema finanțării diferențiate a IPT, deoarece:
  • IPT are nevoie de dotări corespunzătoare și materii prime;
  • în IPT ajung preponderent elevi din medii dezavantajate și este nevoie de alocarea unor măsuri compensatorii.
  • specificarea unui profil al absolventului din IPT;
  • flexibilizarea rutelor educaționale (introducerea Bacalaureatului diferențiat).

Coaliția pentru Educație trage un semnal de alarmă cu privire la aceste direcții. Totusi, prin misiunea și valorile sale, Coaliția rămâne deschisă la dialog și dorește să participe în continuare la consultare pe toate temele relevante ale strategiei România Educată, precum și pe planurile de implementare ale acestei strategii.

Share and Enjoy !

0Shares
0 0

No Comments Yet.

Leave a comment