Coalitia pentru Educatie, Asociația Ține de Noi, Federatia Organizatiilor Nonguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS), Fundatia World Vision România si Societatea Academică din România (SAR) isi exprima ingrijorarea cu privire la pastrarea independentei ARACIP fata de Ministerul Educatiei in conditiile in care sunt prezentate si fundamentate aspectele de finantare si guvernanta ale acesteia in prezenta forma a Hotararii de Guvern. Ca atare va rugam a avea in vedere:
A. Considerente ce țin de nerespectarea prevederilor Legii 52/2003 & Legea nr. 24 din 27 martie 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
1. Considerente ce țin de nerespectarea prevederilor Legii 52/2003 cu modificările și completările ulterioare
Sunt încălcate în cascadă mai multe prevederi ale acestei legi. De pildă, textul complet al actului normativ (art. 7 alineatul 2 din lege) trebuie făcut public cu cel puțin 30 de zile înainte de supunerea spre avizare de către autoritățile publice, în timp ce anexa privind organigrama ARACIP, care nu a fost pusă anterior dezbaterii, a fost prezentată în ședința de consultare publică. Apoi, legea prevede expres că este în sarcina conducătorul instituției publice obligația să desemneze o persoană din cadrul instituției responsabilă pentru relația cu societatea civilă. Întrucât nu a fost indicată nicio persoană, ci au fost pomenite doar două adrese de email, una fiind generică de tipul dezbateripublice@, cea de-a doua fiind adresa direcției generale IT.
De asemenea, la articolul 7 alineatul 8 se prevede că proiectele de acte normative se trimit spre avizare după ce au fost revizuite în urma dezbaterii lor publice. Articolul prevede expres “Proiectul de act normativ se transmite spre analiză și avizare autorităților publice interesate numai după definitivare, pe baza observațiilor și propunerilor formulate potrivit alin 4). În ciuda aceste prevederi, în paralel cu dezbaterea publică organizată de minister pe 27.12.2021 (a treia zi de Crăciun) proiectul de act normativ în forma neconsolidată cu observațiile rezultate din dezbatereea publică a fost depus la Consiliul Economic și Social. Acest lucru face irelevantă dezbaterea întinsă pe parcursul a 3 ore sau necesita retragerea de la CES a actului normativ pana la finalizarea lui .
Mai departe, articolul 7, alineatul 10 litera b) este nerespectat prin prisma faptului că organizatorii dezbaterii au încheiat ședința, deși mai erau participanți înscriși la cuvânt cărora nu li s-a acordat posibilitatea de a se exprima, deși au reușit să fie prezenți în camera virtuală.
De asemenea, ulterior dezbaterii ministerul a impus un termen arbitrar de 33 de ore de la finalizarea dezbaterii (care a avut loc pe 27.12.2021, finalizându-se aproximativ la ora 11 pentru observații, respectiv termenul de 28.12.2021, ora 20.00. Termenul a fost anunțat pe site la aproximativ două ore după dezbaterea respectivă.
Suplimentar, legea obligă la analiza tuturor recomandărilor referitoare la proiectul de act normativ în discuție și acest lucru nu a fost realizat. Mai mult, persoana care prezidează ședința (în primele două ore a fost răspunderea dlui Secretar de Stat Ion, în ultima parte responsabilitatea dnei secretar general Ioana Lazăr) este cf. articolului 9 din lege obligată să ofere invitaților și persoanelor care participă din proprie inițiativă posibilitatea de a se exprima cu privire la problemele aflate pe odinea de zi.
De asemenea, în condițiile art. 12, alineatul (2) reprezentanții societății civile vor face cerere separată privind facerea publică, cf prevederilor Legii 544 a înregistrării ședinței. Ministerul a declarat oficial în cadrul întâlnirii că își asumă rolul de a înregistra ședința, după intervenția și solicitarea dlui Radu Nicosevici, Președintele Academiei de Advocacy.
2. Încălcarea normelor de tehnică legislativă statuate prin Legea nr. 24 din 27 martie 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative
Astfel, articolul 6 alineatul 1) precizează necesitatea de a “institui regulile necesare, suficiente și posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficiență legislativă”. În fapt, intervențiile Ministerului Educației în această speță s-au cantonat pe eliminarea președintelui ARACIP în funcție, eliminare urmată de un mandat foarte scurt al unei demisionare după 3 luni de exercitare a funcției, mandat urmat de mandatul unui președinte interimar a cărui calificare a fost îndelung discutată în presă. De aceea, soluția de intervenție prin prezentul act normativ trebuie să conducă nu la continuarea instabilității instituționale ci la stabilizarea și profesionalizarea instuției, aducerea ei la parametri de funcționalitate.
Art. 20 alineatul 1) prevede că elaborarea actelor normative trebuie precedată de o activitate de documentare și analiză științifică pentru cunoașterea temeinică a realităților ce urmează a fi regelementate. În parcursul dezbaterilor nicio analiză sau studiu de impact nu au fost prezentate drept temelie pentru actul normativ propus, ca parte din Nota de Fundamentare. Este cu atât mai relevant acest aspect având în vedere prevederile art. 61 alineatul 8 prin care ARACIP are capacitatea de a retrage acreditarea sau autorizația de funcționare pentru neîndeplinirea condițiilor legale unei unități de învățământ. Se prezintă în termeni foarte generali în nota de fundamentare că “actuala structura ARACIP s-a degradat, activitatea suferind de sincope majore, de lipsă de transparență, de lipsă de obiectivitate în evaluarea calității unităților de învățământ particular și de stat”. Dincolo de curiozitatea menționării în primul rând a unităților de învățământ particulare ca primele în enumerarea ce stă la baza reglementările publice, analiza nu este specifică asupra motivelor degradării structurii ARACIP, asupra motivelor sincopelor instituționale și asupra motivului specific din reglementările interne ale lipsei de transparență.
De asemenea, articolul 32 alineatul 1) prevede că motivarea trebuie să se refere la ultima formă a proiectului, ca atare ea trebuie să fie diferită de forma propusă spre dezbatere publică, având în vedere modificările propuse de peste 90 de participanți la dezbatere, din partea societăți civile.
La articolul 33 ar trebui estimate costurile și beneficiile aduse prin adoptarea proiectului de act normativ – de pildă, fiind autofinanțat și avându-se în vedere suplimetarea numărului de posturi din instituție, cf. organigramei ARACIP va fi obligat să majoreze taxele de autorizare, mutând povara asupra beenficiarilor de autorizații – respectiv asupra administrației publice locale, care în cea mai mare parte are în grijă taxele necesare autorizării, prin bugetul unităților școlare respective.
De asemenea, pusă în fața evidenței că ministerul a organizat dezbatere publică în aceeași zi în care a transmis proiectul de act normativ către Consiliul Economic și Social, înainte de preluarea observațiilor de la participanții la dezbaterea publică dna Ioana Lazăr, Secretar General și moderatorul dezbaterii publice a spus următoarele, aspecte reținute și de jurnalistul Mihai Peticilă de la EduPedu “procedura de dezbatere publică este una diferită de cea de transparență, din comisiile de dialog social”, menționând că “proiectul nu este analizat din perspectiva conținutului, ci prin raportare la atribuțiile pe care le are CES-ul”. Este de domeniul evidenței – reglementările legale sunt clare – autorităților publice trebuie să le fie supusă atenției ultima formă a actului normativ, rezultat în urma dezbaterii. Deși articolul 15 al legii privind transparența decizională permite un proces de consultare concomitent, CES-ul era sesizat astăzi pentru forma finală a legii, încălcându-se prevederile legale de mai jos.
(1) Iniţiatorul elaborează o formă iniţială a proiectului de act normativ sau a proiectului de documente de politici publice, pe care are obligaţia să o supună concomitent atât consultării publice, în condiţiile Legii nr. 52/2003, cât şi consultării preliminare interinstituţionale.
B Aspecte legate de prevederile proiectului de H.G.
1.Finantare (in referire la art. 1, art 4 pct 3 &4) :
1.1 Institutia asa cum este in prezent este autonoma financiar avand venituri si cheltuieli. Conform fostei conduceri ARACIP bugetul de venituri nu poate sustine mai mult de 25 de pozitii. Nu este documentat un impact financiar si nici solutia de finantare care sa garanteze independenta institutiei fata de MEN;
1.1.Daca intr-adevar e nevoie de extinderea capacitatii agentiei atunci e important sa existe un % stabilit de prezentul HG pentru Agentie din bugetul educatiei, astfel incat bugetul sa nu creasca si sa scada in functie de factorul politic;
1.2.Semnalam necongruente insa si cu privire la numarul de posturi, in textul HG scrie 75 de posturi in art 4 pct 3 si in anexa 4 se vorbeste de 200 de posturi.
2.Guvernanta Agentiei este intens politizata – Consiliul si Presedinte (in ref la art. 6 si 7) :
Pe fond,modificările noastre se refera la articolul 7 al H.G-ului supus consultării. Noțiunea că o evaluare externă de calitate poate fi decisă de membri ai sistemului care este evaluat nu este o opinie pe care sa o sustinempentru că acestia se află în conflict de interese, mai ales fiind reprezentanți ai ministerelor respective.
Pentru început ridicam problema competenței președintelui ARACIP (art. 12), care ar trebui să fie nu numit – cum propune reglementarea – ci desemnat în urma unui concurs public, exclusiv prin prisma competențelor profesionale. S-a ridicat de asemenea problema (art. 7 alineatul c) din H.G.) a irelevanței prezenței a câte un membru din Ministerul Apărării și al Ministerului Afacerilor Interne. Chiar dacă fiecare dintre cele două ministere au unități de învățământ în subordine nu se poate susține ca prezența acestora, cu drept deliberativ, este una oportuna pentrutotalitatea chestiunilor legate de toate școlile din România La final, s-a evocat lipsa de echitate privind includerea unui membru cu drept de vot ca reprezentanț a Asociației Școlilor Particulare, în conditiile în care nu este singura formă organizată a respectivelor entități de școlizare, iar de exemplu școlile publicedin ruralnu au o asemenea reprezentare în consiliu. De asemeenea, numirea unei anume asociații a părinților din învățământul preuniversitar este de asemenea problematică, participanții propunând includerea unor reprezetanți ai societății civile, desemnați prin procedură transparentă de vot, procedură ce a fost folosită și pentru CES.
Asadar propunem:
2.1.Fiind institutie in subordinea Ministerului si pentru ca independenta ARACIP e important ca numirile sa fie facute de Ministru dar ocuparea functiilor sa fie prin concurs pentru mandate de 5 ani – avand in vedere ca orice planificare strategica si exemplu de buna practica in management se face pe 5 ani;
2.2.Numarul de membri in Consiliu este prea mare cu drept de vot si il face nefunctional din punct de vedere management; numarul membrilor ar trebui sa fie oricum impar si recomandam 7-9 membri cu drept de vot;
2.3.Reprezentantii elevilor, parintilor beneficiarii pentru care exista sistemul educational public nu au drept de vot – solicitam drept de vot pentru acestia avand in vedere ca si acestia sa treaca printr-un proces de alegere publica precum cel propus mai jos de VOT ONG;
2.4. Nu exista reprezentant al societatii civile in Consiliu, avand in vedere contributia adusa de societatea civila in sistemul educational pe nenumarate programe si solicitam drept de vot pentru aceasta; platforma VOT ONG si-a dovedit eficienta in alegerile realizate si transparenta pentru Consiliul Economic si Social;
2.5.Sustinem ca perioada de mandat pentru membri si membri observatori (acestia ultimii fiind de doar 1 an) sa fie de 5 ani avand in vedere ca orice planificare strategica de calitate este facuta pe cicluri de 5 ani si mai mult independent de cliclurile electorale si numirile de ministri;
2.6.Nu vedem relevanta prezentei in Consiliu a 2 reprezentanti ai Ministerul Afacerilor Interne si Ministerul Apararii avand in vedere ca sunt si alte ministere de resort care au unitati scolare in sistemul de invatamant.
2.7.La articolul 3, s-a evocat posibilitatea derogării de la prevederile Legii – cadru nr. 153/2017 (sau a identificării unor surse suplimentare de remunerare), în același fel în care se realizează pentru ARACIS, respectiv posibilitatea unor retribuții care să atragă experți în evaluarea calității de cea mai înaltă calitate în Consiliul ARACIP. Selecția acestora ar trebui realizată conform unei evaluări profesionale și nu doar prin acordarea încrederii de către un ministru în funcție. De asemenea, având în vedere stabilitatea miniștrilor în funcție, riscul de destabilizare instituțională și de numiri pe termen scurt la ARACIP este destul de mare, mai ales că urmare a articolului 10 alineatul d) calitatea de reprezetant al entității poate fi retrasă brusc. Per ansamblu, toate aceste reglementări nu conferă stabilitatea necesară ARACIP.
3.Atributiile ARACIP – in referinta la art. 11:
3.1.Propunem includerea intre atributii ARACIP analiza incarcaturii birocratice a sistemului de educatie, de la unitate scolara si pana la nivelul Ministerului si propuneri concrete de eliminare a acestora, punandu-se accent pe calitatea procesului de invatare
3.2. Propunem includerea intre atributii ARACIP aplicarea de instrumente de evaluare care masoara calitatea actului invatarii – rata de analfabetism functional si rata de abandon, cu propuneri concrete de masuri remediale si cu responsabilitati in urmarirea progresului unitatii scolare respectiva
3.3.Propunem includerii intre atributiile ARACIP a evaluarii unităților de învățământ și din perspectiva incluziunii sociale a elevilor din categorii vulnerabile (dizabilități/minorități înclusiv rroma) și desegregării școlare a copiilor vulnerabili.
4.Evaluarea performantei ARACIP
4.1.Evaluarea performantei ARACIP nu este mentionata in nici un articol al HG si propunem in acest sens articol separat care reglementeaza;
4.2.Propunem ca evaluarea ARACIP este nevoie sa fie facuta externalizat de echipa de experti externi atat nationali cat si internationali si sa fie realizat pe baza de ofertare a unor companii de audit.
În concluzie, propunem retragerea actului normativ prezentat, parcurgerea numeroaselor observații primite, formularea unor puncte de vedere ale Ministerului Educației privind acceptarea lor sau respingerea lor, urmată de re-inițierea procesului de elaborare a actului normativ cu respectarea dispozițiilor Legii 52/2003 precum și a normelor de tehnică legislativă, precum și organizarea unei noi dezbateri publice unde toți cei implicați să fie anunțați din timp.
Învederăm de asemenea posibilitatea contestării actului normativ prezentat în fața instanțelor de judecată, în lipsa unui proces de transparență și consultare care să respecte exigențele cadrului normativ existent, care jalonează procesul de consultare publică, de participare la elaborarea actului normativ precum și normele de transaprență decizională aferente acestui proces.
Documentul de poziție poate fi descărcat de AICI.
***
Despre Coaliția pentru Educație:
Fondată în 2015, Coaliția pentru Educație reunește 16 organizații neguvernamentale active în domeniul educației: Asociația Umanitară Concordia, Roma Education Fund, United Way România, SOS Satele Copiilor, Școala de Valori, Fundația Noi Orizonturi, Teach for Romania, ARDOR, Asociația Română de Literație, C4C, Asociația Aproape de Tineri, Asociația ROI, Questfield, REPER 21, Tineri pentru Tineri, Institutul pentru Dezvoltarea Evaluării în Educație. Prin său, Coaliția susține dezvoltarea școlii în care fiecare copil vrea și poate să își împlinească potențialul.Informații suplimentare despre Coaliția despre Educație se găsesc pe site-ul organizației: http://coalitiaedu.ro/
Asociația “Ține de Noi” este o organizație care își propune să creeze comunități active în domeniul politicilor publice economice, educaționale și în domeniul energiei și constituirea unui spațiu de dezbatere în societate legat de problemele guvernării României. Mai multe informatii pe https://tinedenoi.ro/
Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS) numără 44 de furnizori privați de servicii sociale, inclusiv pentru copii vulnerabili și familiile deprivate material. Mai multe informatii pot fi gasite pe https://fonss.ro
World Vision România este o organizație care desfășoară programe de intervenție umanitară de urgență,dezvoltare și advocacy, punând în centrul activității sale bunăstarea copilului. Organizația se concentrează asupra muncii cu copiii, familiile și comunitățile, în scopul depășirii sărăciei și nedreptății. Fundația lucrează cu persoanele cele mai vulnerabile din lume, indiferent de religie, rasă, etnie sau gen. World Vision România face parte din parteneriatul World Vision International, prezent în aproape 100 de țări din întreaga lume. În 30 de ani de prezență în România, am ajutat peste 500.000 de copii și adulți, în aproape 500 de comunități din 18 județe. Mai multe informatii gasiti pe https://worldvision.ro/
Societatea Academică din România (SAR), cel mai vechi think-tank activ din România și fondatorul proiectului România Curată. Mai multe informatii gasiti pe https://www.romaniacurata.ro/
Persoane de contact:
Diana Certan, Presedintă a Coaliția pentru Educație (diana@coalitiaedu.ro)
Razvan Orasanu, Fondator si Presedinte Asociatia Tine de NOI (orasanu@hotmail.com)
Mihaela Munteanu, Director de comunicare și advocacy al FONSS (comunicare@fonss.ro)
Mihaela Nabar, Director executiv al Fundaţiei World Vision România (mihaela_nabar@wvi.org)
Simona Ernu, Director executiv Societatea Academică din România(simona.ernu@sar.org.ro)
